Deepfake-ul ca probă în procesul penal
O înregistrare audio sau video nu mai poate fi tratată ca o „fereastră neutră” către realitate. Instrumentele de inteligență artificială pot reproduce vocea, expresiile și gesturile unei persoane cu o fidelitate suficientă pentru a crea aparența unei mărturisiri, a unei amenințări sau a unei întâlniri care nu a existat. În procesul penal, întrebarea decisivă nu este doar ce arată fișierul, ci de unde provine, dacă a fost modificat și dacă poate fi legat tehnic de persoana și momentul invocate.
1. Admisibilitatea nu este același lucru cu autenticitatea
Codul de procedură penală permite administrarea fotografiilor, a mijloacelor materiale de probă și a altor mijloace de probă care nu sunt interzise de lege. Această deschidere nu conferă însă unei înregistrări digitale o prezumție de autenticitate. Un fișier poate fi admis în dosar și, totuși, să primească o valoare probatorie redusă dacă originea sau integritatea lui rămân incerte.
În plus, o captură de ecran, un fișier retrimis printr-o aplicație ori o înregistrare exportată dintr-o rețea socială nu este neapărat identică cu originalul. Compresia, conversia formatului și eliminarea metadatelor pot îngreuna verificarea. De aceea, discuția trebuie mutată de la simpla vizionare a conținutului la traseul tehnic al fișierului.
Art. 103 alin. (1) Cod procedură penală: probele nu au o valoare prestabilită; ele sunt evaluate împreună, în urma examinării tuturor probelor administrate.
2. Lanțul de custodie digitală
Autenticitatea se construiește printr-un ansamblu de elemente convergente. În mod practic, verificarea ar trebui să urmărească:
- Fișierul original: nu doar copia primită prin mesagerie, ci suportul ori dispozitivul de pe care a fost creat sau extras.
- Metadatele: data, ora, modelul dispozitivului, aplicația folosită și istoricul eventualelor editări.
- Amprenta digitală: calcularea unei valori hash la ridicarea și copierea fișierului, pentru a demonstra că nu a fost modificat ulterior.
- Traseul posesiei: cine a obținut fișierul, cine l-a păstrat, cum a fost transferat și cine a avut acces la el.
- Coroborarea: localizare, mesaje, martori, date telefonice, camere independente sau alte urme care confirmă contextul.
Un raport tehnic nu trebuie să se limiteze la formula „nu au fost observate tăieturi”. Un deepfake poate fi generat integral, fără montaj clasic. Analiza relevantă poate include inconsistențe de iluminare și sincronizare, artefacte de compresie, spectrograma vocii și identificarea urmelor lăsate de instrumentele de generare.
Când este necesară o expertiză
Dacă înregistrarea are un rol important în acuzație sau apărare, simpla contestare verbală este rareori suficientă. Cererea de expertiză trebuie să formuleze obiective concrete: dacă fișierul a fost editat, dacă vocea poate fi atribuită unei persoane, dacă există indicii de sinteză și dacă datele tehnice sunt compatibile cu momentul pretins. Păstrarea dispozitivului și obținerea rapidă a originalului sunt esențiale, deoarece probele digitale se alterează sau dispar ușor.
3. Ce schimbă obligația europeană de etichetare a deepfake-urilor
Regulamentul european privind inteligența artificială impune, în condițiile art. 50, dezvăluirea faptului că un conținut audio, video sau o imagine de tip deepfake a fost generat ori manipulat artificial. Eticheta poate deveni un indiciu important, dar nu rezolvă singură problema probei. Prezența ei nu explică cine a creat materialul și în ce scop, iar absența ei nu dovedește că înregistrarea este autentică.
Regulamentul prevede și excepții, inclusiv pentru anumite utilizări autorizate de lege în investigarea infracțiunilor. Prin urmare, analiza judiciară rămâne guvernată de legalitatea obținerii, integritatea tehnică și coroborarea conținutului.
4. O strategie probatorie realistă
În fața unei înregistrări suspecte, reacția eficientă are patru pași: conservarea originalului, documentarea traseului, examinarea tehnică și confruntarea cu probe independente. Este riscantă atât acceptarea automată a imaginii, cât și respingerea ei doar pentru că tehnologia deepfake există. Instanța are nevoie de motive verificabile pentru a aprecia credibilitatea materialului.
În anii următori, autenticitatea digitală va deveni o temă obișnuită a procesului penal. Avantajul nu îl va avea partea care folosește cele mai multe etichete tehnice, ci aceea care poate explica simplu și demonstrabil cum a apărut fișierul și ce s-a întâmplat cu el până la depunerea în dosar.