Vocea clonată de inteligența artificială | Avocat Basuc Cosmin

Câteva secunde de înregistrare pot fi suficiente pentru ca un instrument de inteligență artificială să reproducă timbrul, ritmul și accentul unei persoane. Vocea clonată poate apărea într-o reclamă, într-un videoclip satiric, într-un apel fraudulos sau într-un mesaj care pare transmis chiar de persoana imitată. Dincolo de problema tehnică, dreptul civil pornește de la o idee clară: vocea face parte din identitatea persoanei și nu poate fi utilizată arbitrar.

1. Dreptul la propria imagine protejează și vocea

Art. 73 Cod civil recunoaște oricărei persoane dreptul la propria imagine și posibilitatea de a interzice reproducerea înfățișării fizice ori a vocii, precum și utilizarea unei asemenea reproduceri. Protecția nu se limitează la o înregistrare autentică. Dacă o voce sintetică este suficient de apropiată pentru ca publicul să identifice o anumită persoană, folosirea ei poate afecta același interes personal.

Pot deveni relevante și dreptul la viață privată, demnitate, onoare și reputație. Contextul este decisiv. O clonă vocală folosită pentru a atribui unei persoane opinii, promisiuni comerciale sau afirmații compromițătoare produce un risc diferit de o parodie clară, care nu creează confuzie asupra autenticității.

Art. 73 Cod civil: persoana poate interzice ori împiedica reproducerea sau utilizarea înfățișării și a vocii sale.

2. Consimțământul pentru o înregistrare nu este un cec în alb

Faptul că o persoană a acceptat să participe la un podcast, la o ședință ori la o campanie nu înseamnă automat că a autorizat antrenarea unui model vocal sau generarea unor replici noi. Acordul trebuie interpretat după scop, durată, teritoriu, canale de distribuție și tipul utilizării permise.

În contractele cu actori, creatori și prezentatori, o formulare generică privind „folosirea înregistrării” poate deveni insuficientă. Clonarea nu reproduce doar prestația deja fixată, ci poate crea una aparent nouă. Pentru artiștii interpreți sunt relevante și drepturile conexe prevăzute de Legea nr. 8/1996, inclusiv protecția împotriva unor deformări ori modificări care prejudiciază grav onoarea sau reputația prestației.

3. Etichetarea conținutului artificial nu înlocuiește acordul

Regulamentul european privind inteligența artificială impune, pentru anumite deepfake-uri, dezvăluirea faptului că imaginile, sunetele sau materialele video au fost generate ori manipulate artificial. Eticheta crește transparența, dar nu conferă dreptul de a folosi vocea altei persoane. Un material poate fi marcat corect ca fiind generat de IA și totuși să încalce drepturile personalității, un contract sau drepturile conexe.

Invers, absența etichetei poate agrava confuzia publicului, dar identificarea încălcării civile nu depinde exclusiv de această obligație europeană. Trebuie analizate persoana recognoscibilă, scopul, audiența, prejudiciul și existența unei justificări legale.

Parodia, interesul public și libertatea de exprimare

Dreptul la voce nu este absolut. Codul civil admite limite permise de lege și de convențiile privind drepturile omului. O utilizare jurnalistică, artistică ori satirică poate beneficia de libertatea de exprimare, mai ales când tratează o chestiune de interes public și nu induce publicul în eroare. Totuși, eticheta „parodie” nu protejează automat un material conceput ca reclamă înșelătoare sau ca atac gratuit asupra reputației.

4. Cum se conservă dovada

Conținutul digital poate fi șters sau modificat rapid. Persoana afectată ar trebui să păstreze:

Fișierul și adresa exactă: nu doar o captură decupată, ci pagina și materialul integral.
Data și audiența: momentul publicării, numărul de vizualizări și eventualele sponsorizări.
Identificarea autorului: contul, compania, agenția sau platforma care a distribuit materialul.
Confuzia produsă: mesaje ale persoanelor care au crezut că vocea este autentică.
Prejudiciul: pierderi comerciale, afectarea reputației, stresul și costurile de remediere.

În cazurile urgente pot fi utile constatarea conținutului la un moment determinat și solicitările rapide de conservare adresate platformei. O simplă înregistrare de ecran poate fi contestată dacă nu permite verificarea sursei și a datei.

5. Ce remedii pot fi cerute

În funcție de situație, persoana poate solicita încetarea utilizării, eliminarea materialului, interzicerea difuzării viitoare, publicarea unei rectificări și despăgubiri pentru prejudiciul patrimonial sau nepatrimonial. Dacă utilizarea continuă și riscul este imediat, poate fi analizată o măsură provizorie. Separat, o campanie care induce consumatorii în eroare poate atrage și alte forme de răspundere.

Notificarea inițială ar trebui să identifice exact conținutul, dreptul încălcat și măsura cerută. O cerere generică de „ștergere de pe internet” este greu de executat; o listă de adrese, conturi și copii concrete este mult mai eficientă.

6. Concluzie

Inteligența artificială a redus costul imitării, nu și valoarea juridică a identității. Vocea nu este doar un sunet disponibil publicului, ci un atribut prin care persoana este recunoscută și își construiește reputația. Înaintea oricărei utilizări comerciale sau aparent autentice, întrebarea esențială rămâne dacă există un acord suficient de clar pentru exact acel scop.